Istoria camilelor


N-am fi banuit ca patria camilelor este America daca paleontologii n-ar fi facut o descoperire senzationala, in anul 1906. In urma cu un milion de ani, in California, nu departe de Los Angeles, se gasea un mare lac cu tarmuri primejdioase. Animalele de stepa venite aici sa se adape ramaneau intepenite in „asfaltul” lichid care ii inconjura tarmurile. Jucand rolul unei materii balsamice, asfaltul impacheta ca pe mumiile egiptene corpul animalelor ucise de foame in aceasta perlida capcana. In zece ani de munca, au fost scoase din acest „asfalt” peste o suta de mii de oseminte, excelent pastrate in uimitoarea „cutie de conserve'”. Printre acestea, au fost gasite si resturile camilei gigantice careia i s-a dat numele de Camelops hesternus.

Racirea climei si apoi vanarea fara crutare au fost cauzele care au determinat camilele sa paraseasca America de Nord. Putinele camile gigantice care au mai ramas au fost consumate pana la una de populatiile amerindiene, inainte de sosirea conchistadorilor spanioli. Acestia n-au gasit decat trofee stramosesti formate din craniile unor animale ciudate, care mult mai tarziu, cercetate de oamenii de stiinta, s-au dovedit a fi ale unor camile primitive. Urmasii sau rudele apropiate ale acestora au apucat sa migreze in doua directii.

Strabatand junglele Americii Centrale, stramosii lamelor au ajuns pe piscurile Anzilor, unde s-au gasit la adapost si unde vietuiesc si azi, pana la altitudini de 5-6 000 m, fiind domesticite de bastinasi.

Alte rude apropiate au scapat prin istmul ce lega Alaska de Asia, ajungand in deşertul Gobi (unde se mai gasesc si azi camile salbatice) si in India. Din India s-au raspandit in Arabia, trecand prin Iran si Irak, dar fara sa patrunda in Africa. Israelul a fost regiunea cea mai occidentala pe care au atins-o vreodata camilele in acea vreme. Totusi, doua specii fosile au fost descoperite in Europa central-orientala: una in Rusia, alta in Romania. Primele stiri despre existenta camilei dateaza cam de acum 6000 de ani, din Egipt. Fiind socotita un animal „necurat” (probabil din cauza cocoaselor, unde se credea ca ar salaslui duhuri rele), camila a fost multa vreme ocolita. Abia de 2500-3000 de ani ea a fost domesticita, dovada ca Biblia aminteste ca regina din Saba vine sa-l viziteze pe inteleplul rege Solomon insotita de o lunga caravana de camile cu poveri. Asadar, in Africa ea a aparut foarte tarziu, ca prizoniera a omului si nu ca animal liber. Tot in urma cu 3000 de ani a aparut si o noua specie, selectionata de om: dromaderul, camila cu o singura cocoasa, mai tanara decat camila bactriana, cu doua cocoase. Acesta avea cateva caracteristici remarcabile: alerga foarte repede, putand sa acopere distanta de la Mecca la Medina (380 km) in 24 ore, avea o extraordinara rezistenta la sete si se multumea cu vegetatia foarte saraca a pustiului pe care n-o atingea nici un animal.

In timpul razboiului de secesiune din America, cele 78 de camile, aduse din Turcia in 1856 pentru inzestrarea cu mijloace de transport a forturilor militare care se gaseau in pustiuri, au fost impartite intre „nordisti” si „sudisti”. La sfarsitul ostilitatilor, camilele sudistilor, capturate de nordisti, au fost vandute la circuri si menajerii, in timp ce animalele nordistilor capturate de sudisti au fost lasate in libertate, revenind la starea de salbaticie. Spre sfarsitul veacului trecut, Arizona a devenit, dupa desertul Gobi, a doua regiune a lumii unde aceste animale mandre traiesc in stare naturala. Vanate de cow-boy si mancate cu placere de populatiile de amerindieni, camilele salbatice au fost luale sub protectie dupa anul 1960, masura salvatoare pentru aceste fiinte, care au revenit in patria natala dupa indelungi si aventuroase peripetii.

Sursa: Enciclopedia curiozitatilor din natura, Tudor Opris

Anunțuri
Etichetat cu: , , , ,
Postat in Animale

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: