Frunza, sursa de inspiratie pentru arhitecti


casa-frunza

Cine studiaza cu atentie alcatuirea frunzei ramane uimit de grija pe care plantele au acordat-o consolidarii acestui organ esential ce indeplineste fotosinteza. O retea de nervuri fine, prin care circula seva, serveste drept armaturi, marindu-i astfel rezistenta la actiunea distructiva a factorilor naturali: vant, ploaie, grindina.

Cu un veac inainte de „epoca bionica”, intre anii 1850-1851, arhitectul englez sir Joseph Paxton construise vestitul Palat de Cristal de la Londra, luand drept model frunza uriasa a lotusului amazonic (Victoria amazonica), a carei nervatie caracteristica si ale carei margini ridicate ca ale unei tigai ii dadeau o mare rezistenta si portanta.

Structura uimitor de economicoasa si solida a frunzei l-a inspirat pe arhitectul Pier Luigi Nervi, creatorul celebrului principiu arhitectonic „lucrul dupa forma”. El e autorul imensului Palat al Expozitiilor de la Torino, al carui planseu este format din uriase dale cu o deschidere de 100 m, acoperite cu o panza de beton armat, care nu depaseste nicaieri 4 centimetri grosime, intreaga structura este strabatuta de fascicule evocand asezarea exacta a nervurilor intr-o frunza. De altminteri, Nervi nu a ascuns niciodata faptul ca a consacrat multi ani de cercetare formelor vegetale. Acoperisul Stadionului Olimpic de la Munchen a fost si el conceput dupa modelul unei frunze.

De altfel, inca din 1925, arhitectul K. Melnikov a folosit practic un principiu bionic in constructia acoperisului pentru galeria pavilionului sovietic la expozitia internationala de la Paris. El a proiectat o constructie din placi sub forma de frunze, care protejeaza de ploaie, dar totodata permite accesul liber al aerului si soarelui.

Uneori, in cautarea unei forme cat mai rezistente, frunzele unor arbusti se incolacesc sub cele mai variate chipuri. Pornind de la aceste forme simple, elegante si ultrarezistente, arhitectii brazilieni au construit un pod a carui rezistenta este asigurata de curbura marginilor: podul respectiv ofera o replica exacta a unei frunze pe jumatate incolacite. Lectia data de natura a conferit acestei constructii solare, solide si viguroase, frumusetea si remarcabila economie de material a frunzei. Un oras ultramodern, ca Brasilia, perla de clestar si beton a Braziliei, ne pare de la distanta o uluitoare simfonie de forme vegetale.

Sursa: Enciclopedia curiozitatilor din natura, Tudor Opris

Tagged with: , , , , , ,
Postat in Plante, Stiinta

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Introduceţi adresa dvs. de email pentru a vă abona la acest blog şi o să primiţi notificări de postări noi prin email.

Alătură-te altor 246 de urmăritori

%d blogeri au apreciat asta: