Din campaniile lui Tutmes al III-lea


Tutmes al III-lea

Începutul campaniei

În anul al 23-lea (al domniei), în prima lună a verii, în ziua a patra, ziua încoronării, faraonul apăru în oraşul zis „Posesiunea suveranului”, iar pe numele lui sirian, Gadiat. În anul al 23-lea, în prima lună, în ziua a cincea a ridicat tabăra din acest loc, pornind în triumf, cu mare putere şi tărie, pentru a supune pe acel duşman blestemat şi pentru a lărgi hotarele Egiptului, aşa cum a poruncit tatăl său Amon-Ra … iar la ora a şaptea măria sa a ajuns pe malurile Kinei, la sud de Megiddo… şi majestatea sa a intrat în bătălie, pa carul său de luptă din electron, înarmat cu armele-i de război … Aripa dinspre miazăzi a oştirii măriei sale se afla lângă colina de la sud de Kina. Aripa dinspre miazănoapte era rânduită la nord-vest de Megiddo, iar măria sa se oprise la mijloc, între cele două aripi … Aflându-se în fruntea armatei, măria sa a obţinut superioritatea, iar duşmanii, când au văzut aceasta, au început să fugă înfricoşaţi şi în neorânduială către Megiddo. şi-au părăsit caii şi carele de luptă făcute din aur şi argint; au ajuns în oraş, trebuind să fie ridicaţi pe ziduri, căci locuitorii se încinseseră înăuntru şi au trebuit să le coboare veşminte de care s-au agăţat fugarii şi astfel au putut fi traşi în sus şi aduşi în cetate. şi dacă armata măriei sale n-ar fi fost cu gândul numai la prăzile pe care le luau de la duşmani, fără îndoială că ar fi cucerit cetatea Megiddo, chiar atunci când blestemaţii de duşmani din Cadeş şi din Megiddo erau traşi şi ridicaţi pe ziduri în mare grabă şi în neorânduială, căci frica de măria sa le pătrunsese în oase, iar braţele lor erau cu totul lipsite de vlagă; şarpele Ureus pusese stăpânire pe ei.

Li s-au luat caii, carele lor de luptă din aur şi din argint au devenit prada noastră, iar războinicii lor zăceau ca peştii pe marginea unui lac, în timp ce armata măriei sale le număra bunurile. Cortul, împodobit cu argint, al duşmanului aceluia nemernic a fost luat ca pradă … şi întreaga armată nu mai putea de bucurie şi lăuda pe Amon pentru izbânda pe care i-o dăruise fiului său în ziua aceea. Toţi îi lăudau măreţia şi biruinţa. Apoi s-a adus prada luată, care se compunea din mâini, robi, cai, care de luptă din aur şi argint… Măria sa a dat următoarea poruncă armatei sale: „Cuceriţi, cuceriţi, războinicii mei viteji ! Din porunca lui Re, toţi străinii se găsesc astăzi în oraşul acesta şi, dacă astăzi cucerim cetatea Megiddo, e ca şi cum am fi cucerit o mie de oraşe, fiindcă principii tuturor ţărilor se află strânşi laolaltă în acest oraş. Cuceriţi cu inimă neînfricată, cuceriţi cu inimă neînfricată!” şi tot ce a întreprins măria sa împotriva oraşului aceluia, împotriva blestematului de duşman şi a oştirii sale, totul a fost scris… (totul) s-a însemnat pe un sul de piele în templul lui Amon …

Predarea oraşului Megiddo

Și iată principii acelei ţări au venit, târându-se pe burtă, să sărute pământul, copleşiţi de puterea măriei sale, şi au venit să ne ceară îngăduinţa de a trage pe nas aerul trebuincios pentru răsuflare, copleşiţi de puterea cea mare a măriei sale … Copleşiţi de puterea măriei sale, toţi principii i-au adus daruri: aur, argint, lazulit, mălahit, şi au mai adus şi grâne, vin, vite şi animale mici pentru armata măriei sale.

Daniile oraşului Megiddo

Lista prăzilor pe care armata măriei sale le-a luat din Megiddo: 340 de prizonieri; 83 de mâini; 2.041 de cai; 191 de mânji ; 6 armăsari; un car de luptă al duşmanului aceluia, bătut în aur şi cu oişte de aur; un car de luptă frumos al prinţului din Megiddo, bătut în aur; 892 de care de luptă aparţinând armatei sale nemernice; în total, 924 de care de luptă; nişte zale frumoase de bronz ale duşmanului aceluia şi nişte zale frumoase de bronz ale prinţului din Megiddo, 200 de zale de piele aparţinând armatei aceleia nemernice ; 502 arcuri, 7 prăjini de cort din lemn de măr, bătute în argint; ca vite, armata măriei sale a luat următoarele prăzi: … 387 de animale diferite; 1.929 de vite mari; 2.000 de capre, 20.500 de oi …

Tagged with: , , ,
Postat in Istorie

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Introduceţi adresa dvs. de email pentru a vă abona la acest blog şi o să primiţi notificări de postări noi prin email.

Alătură-te altor 246 de urmăritori

%d blogeri au apreciat asta: