Cucerirea spatiului cosmic de americani si rusi


Trecerea in revista a premierelor cosmice realizate de oamenii de stiinta rusi si americani prezinta un deosebit interes nu numai din punct de vedere statistic, ci si din punctul de vedere al progresului realizat de stiinta in acest domeniu, intr-un timp relativ scurt. Aceste premiere sunt:

– Prima „Luna”, produs al industriei terestre, a constituit-o satelitul artificial al Pamantului „Sputnik-I” (83,6 kg), lansat de U.R.S.S. la 4 octombrie 1957. O luna mai tarziu (3 noiembrie 1957), cu „Sputnik-II” (508,3 kg), este trimisa in cosmos prima fiinta vie, catelusa Laika, la bordul primului satelit de studii biologice lansat tot de U.R.S.S. Se stabileste ca „cosmosul nu ucide”.

– La 1 februarie si 26 martie 1958, satelitii americani „Explorer” I (13,9 kg) si III semnaleaza pentru prima data existenta in jurul Pamantului a centurilor de radiatii van Allen.

– La 2 ianuarie 1959. tehnologia si mijloacele astronautice ale industriei sovietice reusesc pentru intaia oara in lume sa faca ca un obiect „Lunik-I (1472 kg) sa paraseasca pentru totdeauna planeta Pamant.

– La 7 august 1959 se realizeaza primele imagini televizate transmise de la bordul unui obiect spatial artificial – satelitul american „Explorer-VI”.

– La 14 septembrie 1959, Luna este atinsa pentru prima data de o racheta cosmica sovietica, iar la 7 octombrie 1959, o statie automata interplanetara (lansata de U.R.S.S. cu 3 zile mai inainte) a luat primele fotografii ale fetei ascunse a Lunii.

– La 1 aprilie 1960 a fost lansat de S.U.A. si plasat pe orbita primul satelit meteorologic, „Tiros-I”.

– Primele incarcaturil utile de pe navele cosmice au fost recuperate in 1960; la 8 august, in S.U.A., un container cu echipament si la 19 august, in U.R.S.S., un container continand animale.

– La 12 aprilie 1961 a fost lansat primul vehicul spatial in care se gasea un astronaut – Iuri Gagarin – U.R.S.S. -, iar la 11 si 12 august 1962, tot din U.R.S.S., au fost lansate doua vehicule cosmice locuite, care in timpul zborului cosmic s-au apropiat unul de altul, efectuandu-se primul zbor spatial in tandem.

– La 26 iulie 1963 a fost plasat pe orbita sincrona satelitul american „Sincrom-II” si astfel primul corp spatial artificial aparea „imobil” pe cer.

– La 12 octombrie 1964 este lansat „Voshod-I”, cel dintai vehicul spatial cu mai multi astronauti la bord.

– La 28 noiembrie 1964 sunt luate primele fotografii ale planetei Marte din imediata sa vecinatate de statia „Mariner-IV”.

– La 18 martie 1965, pentru prima data un om paraseste cabina spatiala „Vostok-II” si face primii „pasi” in cosmos.

– La 31 ianuarie 1966, „Lunik-IX” efectueaza prima aselenizare lina, luand si transmitand direct primele fotografii de pe Luna.

– La 16 martie 1966 se realizeaza cea dintai acostare a doua vehicule aflate pe orbita – „Gemini-8” si „Agena”.

– La 31 martie 1966, „Lunik-X” devine primul satelit artificial al Lumii, iar la 26 decembrie 1966, statia „Lunik-XII”, plasata lent pe Luna, inaugureaza gammagrafia lunara (sondarea materialelor).

– La 22 aprilie 1967, sonda „Surveyor-3” a fost plasata lent pe Luna si a excavat suprafata acesteia, iar operatia respectiva si functionarea cupei de excavare au fost urmarite direct de pe Pamant pentru prima data prin televiziune.

– La 16 ianuarie 1969, cosmonautii sovietici Alexei Eliseev si Evghenii Hrumov realizeaza prima „transbordare pe orbita”, trecand de pe nava „Soiuz-5” pe nava „Soiuz-4”.

– La 20 iulie 1969, echipajul navei americane „Apollo-11” realizeaza prima debarcare a omului pe Luna. Primul locuitor al Terrei care a pus piciorul pe Luna a fost N. Armstrong.

– La 11, 12 si 13 octombrie 1969 sunt lansate navele cosmice „Soiuz-6”, „Soiuz-7” si „Soiuz-8”, care efectueaza primul zbor in formatie si, prin manevrele de cuplare si decuplare, precum si prin complexe cercetari stiintifice, realizeaza primul pas pe calea crearii unor laboratoare spatiale permanente in cosmos.

– La 12 septembrie 1970 a fost lansata prima statie automata sovietica „Luna-16”, care recolteaza mostre de sol selenar fara a se trimite pe Luna un echipaj uman.

– La 17 noiembrie 1970 a fost depus pe Luna primul vehicul selenar, „Lunohod-I”, de catre a doua statie automata sovietica „Luna 17”.

– La 19 aprilie 1971 a fost lansata statia orbitala „Saliut”, cu care s-au cuplat succesiv navele cosmice sovietice „Saluz-10” (aprilie) si „Saluz-11” (iunie), realizandu-se pentru prima oara o statie stiintifica orbitala de lunga durata.

– La 26 iulie si 7 august 1971 a avut loc zborul navei cosmice americane „Apollo-15”, care a depus pe Luna doi cosmonauti; ei au cercetat Luna cu ajutorul unui autovehicul de deplasare.

– In luna noiembrie 1971, cele trei statii automate lansate in mai 1971: „Mariner-9” si „Marte-2 si 3” au devenit satelitii artificiali ai planetei Marte, iar o capsula detasata din statia „Marte-3” a efectuat, in premiera, o coborare lina pe suprafata planetei.

– Intre 6 si 19 decembrie 1972 a avut loc zborul navei cosmice americane „Apollo-17”, ultima din programul „Apollo”, cu prilejul caruia au fost plasate pe o orbita circumlunara un spectrometru in ultraviolete si un radiometru in infrarosii destinate cartografierii suprafetei lunare.

– La 14 mai 1973 a fost plasat pe o orbita circumterestra, la circa 210 km de Terra, primul laborator spatial american, „Skylab-I”, care a evoluat timp de 28 de zile.

– Intre 4 si 19 iulie 1974 a avut loc zborul circumterestru al navei cosmice „Soiuz-14” si al statiei orbitale „Saliut-3”, cu prilejul caruia au fost efectuate experimente tehnico-stiintifice si biologice, precum si cercetari ale spatiului periterestru, pregatindu-se misiunea comuna sovietico-americana „Soiuz-Apollo”.

– La 2 decembrie 1974 a fost lansata de la Baikonur nava spatiala „Soiuz-16”, avand o constructie similara cu a navelor destinate zborului comun „Soiuz-Apolo” si pregatita pentru a testa sistemele de bord modernizate si aparatura de cercetari tehnico-stiintifice, medico-biologice si de urmarire din cosmos in scopuri economice a unor resurse terestre. „Soiuz-16” a reprezentat o „repetitie generala” inainte de zborul comun sovieto-american.

– La 15 iulie 1975 a debutat zborul comun sovieto-american „Soiuz-Apollo” prin lansarea, de pe cosmodromul Baikonur, la ora 15 si 20 de minute, a unei nave spatiale „Soiuz”; in aceeasi zi, dupa sapte ore si jumatate, de la baza spatiala „Kenedy” (Cape Canaveral) racheta „Saturn-1B-210” a lansat complexul „Apollo-adaptorul universal”. Cuplandu-se cu cabina „Apollo”, conform graficului zborului, adaptorul universal a servit ulterior la jonctiunea navelor „Soiuz” si „Apollo”, formandu-se astfel, timp de 48 de ore, ansamblu spatial comun. Cabina „Soiuz” a aterizat la 21 iulie, iar cabina „Apollo” la 24 iulie, dupa cateva zile de zbor independent. Intregul program al acestui zbor a fost subordonat telului principal: verificarea mijloacelor si sistemelor care – montate pe navele cosmice actuale – sa asigure apropieri si jonctiuni in cadrul operatiunilor de salvare a echipajelor navelor cosmice avariate. In consecinta, un program complex, incluzand manevre si operatiuni in premiera pe orbita, precum si ample si foarte pretentioase cercetari efectuate in comun sau separat la bordul celor doua nave.

Tagged with: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,
Postat in Stiinta

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Introduceţi adresa dvs. de email pentru a vă abona la acest blog şi o să primiţi notificări de postări noi prin email.

Alătură-te altor 246 de urmăritori

%d blogeri au apreciat asta: